Posted on

Tom Clancy’s Splinter Cell Conviction Review

Intr-o perioada in care am avut parte numai de examene si de teste peste teste fara sa am momente libere si-a facut aparitia norocosul joc cu numarul 5 al seriei Splinter Cell si anume Conviction. Anuntat cu ceva ani in urma , jocul a tot suferit amanari peste amanari ca la un moment dat sa se renunte la toata munca depusa la joc pentru a-l construi de la 0, deoarece rezultatul la care s-a ajuns nu era unul convenabil.

Sam Fisher, mai suparat ca niciodata

Daca in jocurile anterioare povestea nu se concentra asupra vietii personale a lui Sam Fisher, protagonistul principal pe care il controlati, acum situatia s-a schimbat, misiunea lui este sa-si regaseasca fiica, de care i s-a spus ca este moarta….pentru “siguranta” amandurora. Asadar, Sam Fisher decurge acum la orice mijloc care ii sta in putere pentru a-si revedea fiica si a nu o pierde din nou. Cam asta ar fi pe mare povestea jocului, bineinteles ca ea este plina de intorsaturi si conflicte secundare, dar cu o importanta mare pentru desfasurarea actiunii.

Stealth sau action?

Cei care au jucat celalalte jocuri ale seriei vor observa schimbari drastice in ceea ce priveste gameplay-ul. Jocul este acum mai mult un action third person decat un stealth, nu mai este necesara asa zisa infiltrare ( in una sau doua misiuni este obligatorie) , acum Sam Fisher are posibilitatea sa fie un mic Rambo si sa-i ucida pe toti cei care ii stau in cale. S-a renuntat mult la partea stealth,dar asta nu e neaparat un lucru rau din moment ce jocul inca poate fi terminat si stealth. S-a implementat o noua solutie pentru momentul in care Sam Fisher nu este vazut de inamici, si anume imaginea se vede in alb-negru. De asemenea, Sam se poate ascunde foarte usor dupa colturi si sa se mute de la unul la altul, ceva similar cu Gears of War. Un lucru ce mi s-a parut deranjant este faptul ca pistolul are gloante infinite. Armele pot fi imbunatatite prin marirea numarului de gloante, a acuratetei sau a puterii. Inca un lucru interesant din punct de vedere al gameplay-ului este mark & kill, odata ce ati omorat un inamic prin lupta corp la corp, aveti posibilitatea sa folositi aceasta optiune, care permite marcarea a pana la 4 inamici care vor fi omorati intr-un mod elegant de catre Sam. Desigur mai sunt prezente si alte schimbari fata de jocurile anterioare, gadgeturile care le are la dispozitie Sam acum sunt intr-un numar mult mai redus si este nevoie sa improvizeze, de exemplu pentru a se uita pe sub o usa ca sa-si localizeze inamicii va folosi o bucata dintr-o oglinda pe care a spart-o in locul camerei optice.

Unreal Engine 2?

Pare greu de crezut, dar cei de la Ubisoft au preferat sa imbunatateasca solid engine-ul grafic Unreal 2 decat sa foloseasca Unreal 3. Rezultatul este unul satisfacator, nu va asteptati la ceva nemaivazut, ci doar un joc care arata bine. Engine-ul se numeste LEAD si permite renderizarea atata pentru interioare de cladiri cat si pentru medii deschise, isi face treaba chiar bine si se potriveste jocului.

Ceea ce trebuie mentionat este ca pentru sisteme low-end engine-ul nu prea este optimizat, ma indoiesc ca pe cerintele minime furnizate de producatori jocul ruleaza cu 25 de cadre pe secunda la o rezolutie de 1024×768 pe care o consider decenta, din moment ce pe un laptop dual core la 2.1 ghz cu 4 gb ddr 2 ram si placa video geforce gt220 m de 1 gb ddr 2 pe minime “scartaie”. Sunt constient ca un laptop n-are performantele unui PC, dar totusi….sunt mult peste cerintele minime ale jocului.

Joc cu tenta de film

Capitolele la care jocul exceleaza este realizarea si sunetul. Printre numele actorilor care dau viata personajelor merita mentionat Michael Ironside care este vocea lui Sam Fisher.Sunetele de ambient sunt la randul lor bine pozitionate, iar din vocile inamicilor se poate citi senzatia de teama cand Sam Fisher este in zona. Modul in care este facuta cunoscuta povestea jocului, oferind detalii pe parcurs seamana cu cea a unui film thriller si i se potriveste ca o manusa jocului.

Concluzii

Mici bug-uri il opresc pe cel de-al 5 lea joc din seria Splinter Cell sa fie un joc perfect. Povestea, sunetul si noul gameplay introdus il fac un joc excelent, cu o rejucabilitate crescuta datorita diferitelor moduri prin care Sam Fisher isi poate atinge obiectivele. De asemenea, mai merita mentionat si multiplayer-ul COOP care reprezinta cireasa de pe tort pentru pasionati. Daca ati jucat restul jocurilor din serie, acesta nu trebuie ratat sub nici o forma, nu veti fi dezamagiti, iar daca nu, ar fi momentul sa intrati in pielea lui Sam Fisher caci va asteapta o serie de misiuni periculoase.

Grafica 8

Sunet 10

Poveste 10

Gameplay 9

Optimizare 8

Final 9

2 responses to “Tom Clancy’s Splinter Cell Conviction Review

  1. rauros90 ⋅

    pe core 2 duo 3.6 cu 4 gb ddr2 la 960 si un 8800gts de 512 ruleaza cu 30 fps si la rezolutia de 1920×1080😀 ^^

  2. rauros90 ⋅

    p.s. Fain review🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s